20 & 27 februarie 2026

În cadrul ședințelor de judecată din 20 și 27 februarie 2026 a fost adiat dl Petru Sajin – expert judiciar al Laboratorului de expertize judiciare economice al Centrului Național de Expertize Judiciare (CNEJ) de pe lângă Ministerul Justiției, coautor al Raportului de expertiză judiciară nr. 1082-1111 din 11.07.2022 (Raportul de expertiză).
Întrebările părților în proces către dl P. Sajin au vizat atât procesul de expertiză (inclusiv aspecte procedurale și metodologice), cât și constatările & concluziile autorilor Raportului de expertiză cu referire la obiectivele (întrebările) formulate de ordonatorul expertizei (procurorul pe caz din cadrul PA) prin ordonanțele din 02.09.2021 și 24.12.2021.
Din procesul de audiere a dlui P. Sajin derivă următoarele concluzii:

  Întrebările formulate de apărare în cererile de numire a unor expertize noi (repetată în cazul meu și suplimentară în cazul altor inculpați) la faza cercetării penale – cereri rămase fără soluționare urmare transmiterii precoce de către PA a c.p. spre examinare instanței de judecată, sunt obiective noi (neformulate prin ordonanțele PA din 02.09.2021 și 24.12.2021), respectiv necesită investigații suplimentare.
Această concluzie a expertului vine în susținerea cererilor apărării către instanța de judecată de a dispune o expertiză nouă.

  Autorii Raportului de expertiză nu au studiat, respectiv nu au considerat la formularea constatărilor și concluziilor din Raport prevederile unor legi cu relevanță determinantă pentru expertiza dată (în special cu referire la redevența concesionării, modalitatea de stabilire a cuantumului și de plată a acesteia), printre care:
-Codul Civil al Republicii Moldova Nr. 1107/2002;
-Legea 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice;
-Legea 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat;
-Legea 534/1995 cu privire la concesiuni;
-Legea 847/1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar;
-Legea 181/2014 finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale.

  Constatările și concluziile experților din Raport depășesc cu mult obiectivele formulate de ordonatorul expertizei (în special cu referire la obiectivele a), b) și c) din ordonanța PA din 02.09.2021).
Un exemplu elocvent în acest sens este răspunsul experților, oferit la obiectivul PA ”Ce mijloace bănești erau la evidența contabilă a ÎS AIC la ziua de 06.10.2012 și la ziua de 08.02.2013 ?” – răspuns, ce depășește cu mult esența întrebării din ordonanță, acesta conținând date cu privire la valoarea activelor întreprinderii vizate, analiza Studiului de Fezabilitate (SF) pentru concesionarea activelor Î.S. AIC, precum și concluzia experților cu referire la conținutul SF (în mod evident ne-solicitată de ordonator prin obiectivul formulat), precum că ”obiectivele și condițiile aferente realizării PPP (Parteneriat public privat) nu erau suficient argumentate economic prin calcule și estimări exhaustive ale veniturilor și cheltuielilor aferente activității aeroportuare și modernizării infrastructurii AIC”.

  În legătură directă cu constatarea de mai sus, experții au avut o abordare neuniformă/dezechilibrată (și vădit tendențioasă) și nu și-au utilizat dreptul oferit de lege (inclusiv la art. 88, alin. (5) din CPP) ”să prezente concluzii nu numai referitoare la întrebările puse, ci și la alte circumstanțe ce țin de competența sa și care au fost constatate în urma investigațiilor efectuate” în cazul altor constatări similare.
Un exemplu în acest sens este ignorarea totală la nivel de constatări și concluzii din textul Raportului a cifrelor reflectate în Anexa 25 la Raport (privind evoluția în dinamică, pentru perioada pre- și post-concesionare, a plăților la BPN).

  În textul Raportului se fac trimiteri la unele prevederi ale actelor normative și documente, dar aceste trimiteri se fac selectiv, ignorându-se alte prevederi, cel puțin la fel de relevante, din aceste acte/documente, ce vizează aspecte importante (pertinente)în contextul concluziilor Raportului de expertiză, printre care:
-HG RM 321/2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a condițiilor concesionării acestora;
- HG RM 476/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard şi condițiile generale de selectare a partenerului privat;
- Acordul direct privind finanțarea Aeroportului Internațional Chișinău între Republica Moldova, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”, semnat la 18 decembrie 2008 și aprobat prin HG RM 164/2009;
-Studiul de Fezabilitate privind concesionarea ÎS AIC;
- Contractul de concesiune din 30.08.2013;
- Rapoartele financiare ale ÎS AIC (2007-2012) și ale SRL Avia Invest (2015-2021), precum și Informația SFS privind impozitele și taxele achitate de aceste întreprinderi la Bugetul Public Național (sistematizate de experți în Anexa 25 la Raport);
- Rapoartele privind situația patrimonială și financiară la ÎS AIC (pentru anii 2008-2012) ș.a.

  Deși în lista materialelor prezentate la expertiză sunt menționate unele materiale (documente) cu nivel de relevanță și pertinență sporită, menționate mai jos, în răspunsurile (constatările și concluziile) experților nu se face nicio trimitere concretă la acestea, respectiv ignorându-se prevederile lor:
-Master-planul AIC (Februarie, 2010), elaborat de compania HOCHTIEF AirPort Gmbh;
- Dosarul civil din 11.06.2011 referitor la cererea de chemare în judecată a CACGC&Catic Beijing Joint Venture vs ÎS AIC;
- Raportul final ”Aeroportul Internațional Chișinău. Modalități de implicare a sectorului privat în dezvoltarea aeroportului. Partea I – Analiza de oportunitate” din 17 august 2012, elaborat la comanda Î.S. AIC de compania de consultanță PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (România);
- Analiza activității de producere și economică a SRL Avia Invest pentru anii 2015-2020 ș.a.

  Dl P. Sajin, în calitate de expert judiciar în domeniul expertizelor economice, contabile și economico-inginerești, nu a avut anterior expertizei vizate careva experiență profesională cu referire la proiecte investiționale de parteneriat public-privat, inclusiv sub formă de concesiune.
  Refuzul expertului de a oferi detalii despre Metodica tip de efectuare a expertizei judiciare ”Expertiza economico-inginerească” – MT-13.03, ediția 1 din 05.09.2019 a LEJE din cadrul CNEJ, în conformitate cu care autorii Raportului de expertiză au efectuat investigațiile vizate și pe care au indicat-o în lista literaturii de specialitate, precum și refuzul de a răspunde la întrebarea dacă această Metodică conține careva elemente specifice proiectelor de parteneriat public-privat, inclusiv sub formă de concesiune, sau aspecte ce ar viza metodologia de calcul a redevenței aferente unii proiect de concesiune, confirmă ipoteza apărării despre caracterul eronat al metodologiei pe care s-au bazat autorii Raportului de expertiză.
În aceiași logică se înscrie și refuzul expertului de a răspunde la întrebarea dacă cunoaște despre existența, în perioada concesiunii activelor AIC, a unor indicații metodice, standarde sau proceduri interne ale autorităților publice (cum ar fi Ministerul Finanțelor, de exemplu) cu referire la calculul redevenței aferente unui proiect de concesiune a activelor publice.
  Autorii Raportului de expertiză au oferit consultații (verbale) ordonatorului expertizei (procurorului de caz) înainte de dispunerea expertizei (!?) – contrar prevederilor legislației în vigoare (CPP și Legii 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar), ce stabilesc posibilitatea comunicării dintre ordonator și expert doar după dispunerea expertizei, respectiv după repartizarea către expert a actului de dispunere a expertizei (și doar pentru a obține explicații de la ordonatorul expertizei cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei, necesare pentru efectuarea expertizei), totodată fiind interzisă audierea expertului de către ordonator ”până la prezentarea raportului şi cercetarea acestuia” (art. 153 CPP).
  Răspunzând la obiectivul din ordonanța PA, dacă Î.S. Aeroportul Chișinău avea ”la momentul concesiunii” careva datorii financiare față de careva creditori, dacă da care era mărimea lor și în ce perioadă s-a format datoria”, experții CNEJ, în mod intenționat și fără nicio argumentare rațională, au indicat în calitate de ”moment al concesiunii” data de 31.10.2013 – dată, către care ÎS AIC deja achitase (pe parcursul lunii octombrie 2013) toate datoriile sale creditoare (atât față de BERD și BEI, cât și față de alți creditori financiari ai întreprinderii) – în conformitate cu prevederile p. 1.1. din Anexa nr.1 (Condițiile concesionării activelor aflate în gestiunea economică a Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”) la HG 321/2013, conform căruia: ”Obiect al concesiunii sunt activele I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenul aferent acestora, cu excepția creanțelor și datoriilor.
  În același timp, în contextul obiectivului de mai sus, experții CNEJ nu au răspuns la întrebarea ce ține de valoarea datoriilor Î.S. AIC la următoarele date, ce ar fi mult mai relevante din perspectiva noțiunii de ”moment al concesionării”: data aprobării HG 438/2012 cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” (13.06.2012) și/sau data aprobării HG 321/2013 (29.05.2013) și/sau data semnării Contractului de concesiune (30.08.2013).
  La formularea concluziei, precum că ”Concesionarea activelor Î.S. AIC și serviciilor aeroportuare prestate s-a efectuat în condițiile de existență a surselor financiare disponibile(inclusiv și cele atrase) în cantitate suficientă pentru finanțarea modernizării AIC”, autorii Raportului de expertiză nu au luat în considerație următoarele realități obiective din perioada pre-concesionare, reflectate în materialele transmise pentru expertiză:
- la finele anului 2012,majoritatea absolută a indicatorii de rentabilitate raportați de Î.S. AIC erau mult sub normele stabilite și cu tendință de înrăutățire față de anul precedent: rata profitului brut – 13 % vs minimum 20 %; rata profitului operațional – 5,8 % vs minimum 15 %; rentabilitatea economică a activelor – 2,15 % vs minimum 10 %; rentabilitatea financiară – 2,37 % vs minimum 15 %;
- valoarea profitului net (sursa internă de finanțare a investițiilor pe termen mediu și lung), obținut de Î.S. AIC în anul 2011 a constituit cca 7,89 mln lei, respectiv în anul 2012 – cca 7,74 mln lei (echivalentul a cca 0,48 mln EURO la cursul de schimb din acea perioadă) – valori ce erau de peste 100 ori (!!!) mai mici decât suma de 52 mln EURO, stabilită în Master-planul AIC pentru a fi valorificați la Etapa I a programului de modernizare a AIC (anii 2013-2015).
- pe parcursul anilor 2009-2012, Î.S. AIC a avut o gravă problemă financiară: creanțele/datoriile debitoare în continuă creștere, ce reduceau radical nivelul de mijloace bănești ale întreprinderii sub formă de lichidități real disponibile în activitatea cotidiană (inclusiv pentru investiții). Astfel, la finele anului 2012 aceste creanțe au constituit 88,713 mln lei față de 61,651 mln lei la finele anului 2011, 90 % din această sumă revenindu-i altei întreprinderi cu capital integral de stat – SA Air Moldova, executarea silită a căreia pentru neachitarea la timp a datoriilor fiind imposibilă la modul practic;
- fluxul net total, înregistrat de Î.S. AIC în anul 2011 în valoare de minus cca 71,6 milioane lei, iar în anul 2012 – în sumă de puțin peste 13 mln lei (echivalentul a cca 0,8 mln EURO) în mod evident era de departe insuficient pentru finanțarea programului de modernizare - ce necesita, conform Master planului AIC, 52 de milioane de EURO pentru anii 2013-2015;
-imposibilitatea finanțării, la modul practic, a programului de modernizare a infrastructurii aeroportuare a Î.S. AIC din sursele creditare contractate de la BERD și BEI conform Acordului direct de finanțare din decembrie 2008, din cauza sistării (prin încheierile Judecătoriei Economice Chișinău), pentru perioada iunie 2011-noiembrie 2012, a procesului de valorificare a acestora - în baza cererilor companiei chineze CACGC&Catic Beijing Joint Venture vs. ÎS AIC, termenul-limită stabilit de acest acord pentru debursarea mijloacelor creditare (contractate în decembrie 2008) fiind decembrie 2012.

  La formularea concluziei că ”...se atestă diferența între redevența calculată în mărime de 1 %
(conform contractului) de la veniturile din vânzările realizate din activitatea concesionarului... față de redevența în mărime de 8 % (mărimea minimă recomandată de către grupul de lucru a studiului de fezabilitate pentru concesiunea activelor AIC)..., în urma căruia statul a ratat venituri (prejudiciu) în mărime de 392 105 823 lei MD”, autorii Raportului de expertiză au ignorat cu desăvârșire prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada vizată și ale unor documente și materiale transmise la expertiză, printre care următoarele:
- alin. (1), art.8 din Legea 847/1996 privind sistemul bugetar și alin. (1), art. 28 din Legea 181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, din care rezultă că veniturile bugetare provenite din plata redevenței aferente unui contract de concesiune a activelor publice nu se atribuie la categoria ”impozite și taxe”, ci la categoria ”alte venituri prevăzute de legislație”;
- art. 6 din Codul fiscal 1163/1997, ce stabilește că ”alte plăți efectuate în limitele relațiilor reglementate de legislația nefiscală nu fac parte din categoria plăților obligatorii, denumite impozite și taxe”;
- alin. (2), art. 28 al Legii 181/2014, din care rezultă că tipurile și cotele, modul de administrare a altor venituri bugetare decât impozitele și taxele (reglementate de Codul fiscal) se stabilesc și se reglementează de alte acte legislative;
- art. 847 (Renta), art. 850 (Cuantumul rentei) și art. 851 (Plata rentei) din Codul civil al RM 1107/2002, conform cărora cuantumul, periodicitatea și momentul de plată a redevenței se stabilește de către părți (prin acordul părților) prin contract, nefiind stabilite alte reglementări în acest sens;
- alin. (5), art. 18 din Legea 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat: ”Realizarea parteneriatului public prin intermediul contractului de concesiune are loc în conformitate cu legislația privind concesiunile”;
- alin. (5), art. 15 (Redevența) din Legea 534/1995 cu privire la concesiuni, conform căruia cuantumul și formele plăților concesionale, precum și modul și termenele achitării acestora se stabilesc în contractul de concesiune, nefiind stabilite alte reglementări în acest sens;
- art. 11 al Legii nr. 179/2008 și art. 7 al Legii nr. 534/1995, ce atribuiau Guvernului competențele de aprobare a condițiilor parteneriatului public-privat în cazul proiectelor (inclusiv de concesiune) de interes național, parte a cărora este (în cazul HG 321/2013) și cuantumul minim al redevenței (cel puțin 1 % din vânzările realizate de întreprinderea concesională);
- prevederile Legii 179/2008, ale Legii 534/1995, precum și ale HG 476/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a partenerului privat (inclusiv Anexa 1:Conținutul cadru al studiului de fezabilitate), ce nu stabileau printre obiectivele studiului de fezabilitate (SF) aferent unui proiect de concesiune, respectiv printre cerințele obligatorii față de conținutul unui SF, determinarea formei, condițiilor, cuantumului și modului de efectuare a plăților concesionale (redevenței) ca parte a condițiilor concesionării, la fel cum nu stabileau obligativitatea respectării tuturor recomandărilor unui SF;
- prevederile Preambulului Studiului de fezabilitate pentru concesionarea activelor AIC (SF AIC), conform cărora: (i) afirmațiile estimările, obiectivele și prognozele din SF AIC în ceea ce privește performanțele viitoare preconizate ale AIC ”reflectă ipoteze semnificative și judecăți subiective cu privire la rezultatele așteptate”, valabilitatea cărora ”poate fi adevărată sau nu și nu poate exista nici o asigurare că orice estimări, obiective sau prognoze sunt realizabile sau vor fi realizate”; (ii) ”Au forță juridică numai acele declarații și garanții expres indicate, în acordul final de concesiune”;
- recomandarea autorilor SF AIC din același Preambul: ”În orice caz, pârțile interesate ar trebui, sub propria răspundere, să revizuiască proiectul în sine și informațiile conținute în Studiul de fezabilitate”;
- conținutul tabelelor de la pagina 123 a SF AIC, din care rezultă în mod evident că autorii acestuia au analizat în total 24 scenarii ipotetice alternative fezabile, iar recomandarea autorilor ”Statul poate opta să fie remunerat...” cu o valoare procentuală de ”8 % din veniturile anuale” s-a referit la una din 3 variante ipotetice de concesiune pentru 28 ani fără perioadă de grație;
-ultimul alineat de la pagina 123 a SF AIC, conform căruia, toate 24 variante ipotetice alternative de concesionare a activelor AIC (pentru care s-au făcut modelări sau previziuni financiare), s-au bazat pe o singură ipoteză: fluxurile financiare așteptate a fi generate de activitatea de finanțare vor include ”exclusiv angajamentele de finanțare asumate la Data Evaluării – BERD și BEI”;
- prevederile Acordului direct de finanțare cu BERD și BEI din 18.12.2008 (inclusiv p. 3.2, 5.9 ș.a.), conform cărora Guvernul RM (în calitate pe parte semnatară) a oferit Î.S. AIC multiple facilități fiscale și vamale pe durata valabilității Acordului de finanțare (precum scutirea de la plata dividendelor, de la plata TVA, accizelor și a taxelor vamale aferente livrărilor de mărfuri și servicii achiziționate din mijloacele financiare oferite de BERD și BEI, neimpozitarea cu impozit pe profit a taxei de modernizare, etc.) – circumstanță, ce explică logica autorilor SF AIC de a estima și a recomanda valori ale redevenței care să compenseze Statului valoarea veniturilor bugetare ratate urmare oferirii facilităților fiscale & vamale;
- datele obținute de la SFS (prezentate în formă sistematizată în Anexa 25 la Raportul de expertiză) privind impozitele și taxele achitate de Î.S. AIC la BPN în perioada anilor 2007-2012 (inclusiv în partea ce ține de impozitul pe profit și dividende) – date ce confirmă beneficierea efectivă a Î.S AIC (în anii 2009-2012) de facilitățile fiscale oferite prin Acordul de finanțare cu BERD și BEI;
- prevederile p.p.2.4, 8.1.,9.1, 13.1, precum și ale anexelor 4 și 7 din Contractul de concesiune din 30.08.2013 dintre Î.S. AIC (Concedent) și SRL Avia Invest (Concesionar), conform cărora activele AIC au fost concesionate pentru o perioadă de 49 ani și cu o perioadă de grație de 5 ani la plata redevenței, iar Concesionarul și-a asumat obligațiile privind finanțarea integrală (”din contul, costul și riscul său”) a modernizării și construcției obiectelor concesiunii, de rând cu achitarea, pe toată durata contractului de concesiune, a taxelor, impozitelor și tuturor plăților obligatorii de stat și locale, precum și toate riscurile de construcție și operare - condiții ce diferă, în mod evident, de cele pe care s-au bazat autorii Raportului de expertiză la calcularea așa-numitului ”prejudiciu” (28 ani fără perioadă de grație și cu finanțarea asigurată de GRM conform Acordului direct de finanțare cu BERD și BEI, respectiv cu costuri bugetare/fiscale pentru Stat de valoarea stimulentelor fiscale și vamale oferite prin acest Acord pe toată durata valabilității acestuia).
  Răspunzând la întrebarea ordonatorului ”...se atestă o pagubă materială evaluată în expresie bănească statului – Republica Moldova, urmare condițiilor ce au stat la baza concesionării activelor întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău” dacă da, care este suma pagubei ?”, autorii Raportului de expertiză s-au limitat, într-un mod arbitrar (fără argumente raționale), doar la una din condițiile ce au stat la baza concesionării - cea ce ține de valoarea redevenței (”cel puțin 1 % din veniturile din vânzări realizate din activitatea întreprinderii concesionale”), ignorând alte condiții cel puțin la fel de importante, aprobate prin HG 321/2013 (Anexa 1), printre care următoarele:
-p. 4.2.: ”Volumul investițiilor întreprinderii concesionale urmează a fi de cel puțin 230 mil. euro, în termen de până la scadența perioadei de concesiune, etapizat în funcție de majorarea fluxului de pasageri deserviți de aeroport, mișcările de aeronave și transportul cargo...”, inclusiv 40 mil. euro la etapa I (în termen de doi ani de la data semnării contractului de concesiune);
- p.5 (Programul de lucrări): ”Termenul începerii lucrărilor de construcție nu va depăși 12 luni după semnarea contractului de concesiune”;
-p.7.2.: ”Concesionarul se obligă să înregistreze modernizările aduse obiectului concesiunii (bunurile imobile) în Registrul bunurilor imobile după finalizarea construcției acestora, ca proprietate a statului, cu grevarea dreptului său asupra construcției, pe perioada contractului de concesiune ”;
- p.7.3.: ”Concesionarul este obligat să suporte toate cheltuielile ocazionate de acordarea concesiunii”;
- p.8.2.: ”Capitalul social al întreprinderii concesionale urmează a fi de cel puțin 5 mil. euro ”;
- p.8.3.: ”Întreprinderea concesională este obligată să achite, pe toată durata contractului de concesiune, taxele, impozitele și toate plățile obligatorii de stat și locale”.

  Ca și consecință directă a erorii metodologice grave, constatate imediat supra, la formularea concluziei privind pretinsul prejudiciu adus statului urmare condițiilor ce au stat la baza concesionării activelor Î.S. AIC, autorii Raportului de expertiză au ignorat multiple date obiective și pertinente ce se conțin în materialele prezentate la expertiză, considerarea cărora (prin optica impactului empiric cumulativ/coroborat al tuturor condițiilor ce au stat la baza concesionării activelor AIC asupra interesului public) ar fi condus la o cu totul altă concluzie. Printre aceste materiale (date) pot fi menționate următoarele:
- Rapoartele financiare ale Î.S. AIC (2007-2013) și ale SRL Avia Invest (2015-2021), Analizele activității de producere și economică a SRL Avia Invest pentru anii 2015-2020, precum și Informația SFS (nr. 26-15/1-09 din 22 decembrie 2021) privind impozitele și taxele achitate de aceste întreprinderi la Bugetul Public Național (sistematizate de experți în Anexa 25 la Raport – pe care de-asemenea au ignorat-o la formularea concluziei privind pretinsul prejudiciu), din care rezultă fără echivoc că suma cumulativă a plăților, achitate la BPN de întreprinderea concesională în primii 7 ani de valabilitate a contractului de concesiune (2014-2020), a fost de peste 2,44 ori mai mare (!!!) decât suma plăților, achitate la BPN de Î.S AIC în perioada similară pre-concesională (2007-2013);
- Copia Hotărârii Curții de Conturi nr. 1 din 24 ianuarie 2020 cu privire la aprobarea Raportului auditului conformității încheierii și executării prevederilor Contractului de parteneriat public-privat pentru concesionarea activelor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” (inclusiv Raportul și anexele la acesta), din care rezultă multiple beneficii evidente, aduse părților interesate din perspectiva interesului public, ale condițiilor ce au stat la baza Contractului de concesiune a activelor AIC, printre care următoarele:
- Valoarea totală a activelor, transmise în concesiune către SRL Avia Invest, a crescut – urmare investițiilor realizate de întreprinderea concesională conform condițiilor Contractului din 30.08.2013, de cca 4,6 ori (de la 627,014 mln lei la data semnării ultimului act de primire-predare până la 2,88 mlrd lei la 31.08.2019 );
- Valoarea activelor pe termen lung (total active imobilizate), transmise întreprinderii concesionale, a crescut de cca 3,8 ori în aceiași perioadă (până la peste 1,94 mlrd lei) urmare investițiilor capitale realizate de SRL Avia Invest;
- Valoarea mijloacelor fixe a crescut de peste 2 ori (de la 581,92 mln lei la data transmiterii în concesiune până la 1, 197 mlrd lei la 31.08.2019). De menționat, că aceste mijloace sunt, conform prevederilor legale și Contractului de concesiune – proprietatea Statului Republica Moldova (în persoana APP).

Din considerente obiective, instanța a dispus întreruperea procesului de audiere a expertului P. Sajin, acesta urmând a fi reluat în cadrul ședinței stabilite pentru 20 martie 2026.

6 februarie 2026

În cadrul ședinței din 6 februarie au fost cercetate următoarele probe ale apărării – materiale, ce au fost transmise de PA spre expertizare Centrului Național de Expertize Judiciare (CNEJ) în contextul ordonanțelor de numire a expertizei judiciare din anul 2021:
Acordul direct privind finanțarea Aeroportului Internațional Chișinău între Republica Moldova, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”, semnat la 18 decembrie 2008 și aprobat prin HG RM 164 din 19.02.2009.
În particular, au fost evidențiate prevederile Acordului direct de finanțare cu BERD & BEI din 18.12.2008, prin care Guvernul RM și-a asumat oferirea către ÎS AIC – până la stingerea deplină a obligațiunilor de plată către BERD & BEI, a unui șir de facilități de ordin financiar , printre care:
- scutirea de la achitarea dividendelor sau altor forme de distribuții din profit;
- scutirea de la achitarea TVA, a accizelor și a taxelor și plăților vamale în privința bunurilor și serviciilor importate sau livrate pe teritoriul RM, procurarea cărora va fi achitată din sumele contractate de la BERD & BEI;
- scutirea de la impozitare a veniturilor obținute de la încasarea taxei de modernizare (incluse în costul biletelor de avion în scopul creării fondului pentru rambursarea creditelor obținute de la BERD & BEI).

Dosarul civil nr. 2e-94/12 din 11.06.2011 referitor la cererea de chemare în judecată a companiei CACGC & Catic Beijing Joint Venture contra ÎS Aeroportul Internațional Chișinău.
În special, au fost evidențiate deciziile Judecătoriei Economice Chișinău (din iunie 2011) de suspendare -pentru perioada iunie 2011-noiembrie 2012, a procesului de valorificare a mijloacelor financiare puse la dispoziția ÎS AIC de BERD & BEI – decizii judecătorești, ce au stat la baza inițierii de către Consiliul de Administrare al ÎS AIC (în septembrie 2011) a procesului de examinare a oportunității concesionării activelor AIC în calitate de soluție alternativă pentru asigurarea finanțării programului de modernizare a infrastructurii aeroportuare.

Rapoartele financiare ale ÎS Aeroportul Internațional Chișinău pentru perioadele anilor 2007-2012, precum și Rapoartele privind situația patrimonială și financiară la ÎS Aeroportul Internațional Chișinău pentru perioadele anilor 2011 și 2012.
Din rapoartele cercetate rezultă în mod evident (inclusiv din perspectiva indicatorilor de profitabilitate/rentabilitate, precum și a celor ce țin de fluxurile de numerar), că ÎS AIC nu dispunea, în perioada vizată, de suficiente mijloace financiare proprii pentru finanțarea investițiilor capitale aferente programului de modernizare a infrastructurii aeroportuare, stabilite în Master-planul ÎS AIC).
Totodată, aceste rapoarte denotă în mod clar că ÎS AIC a beneficiat, în perioada anilor 2009-2012, de facilitățile fiscale stabilite în Acordul direct de finanțare cu BERD & BEI din 18.12.2008 în partea ce ține de ne-achitarea dividendelor la Bugetul de stat.

Informația parvenită de la SFS prin scrisoarea nr. 26-15/1-09 din 22.12.2021 cu privire la declarațiile privind impozitul pe venit ale ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (pentru anii 2007-2013) și ale SRL Avia Invest (pentru anii 2013-2020).
Din declarațiile cercetate rezultă în mod evident, că ÎS AIC a beneficiat în perioada vizată de facilitățile fiscale stabilite în Acordul direct de finanțare cu BERD & BEI din 18.12.2008 în partea ce ține de impozitul pe profit (excluderea din baza impozabilă a sumelor acumulate din taxa de modernizare).
Totodată, din declarațiile privind impozitul pe venit ale SRL Avia Invest rezultă în mod clar că întreprinderea concesională nu a beneficiat de careva facilități fiscale pe durata contractului de concesiune.
În consecință, informațiile oferite de SFS denotă că plățile cumulative la BPN, achitate de de SRL Avia Invest în 7 ani de concesiune (2014-2020) depășesc de peste 2,44 ori (!!!) plățile similare, achitate de ÎS AIC în 7 ani pre-concesionare (2007-2013).

Pe finalul ședinței, au fost examinate cererile apărării de a audia 3 experți judiciari CNEJ – coautori ai Raportului de expertiză nr. 1111 din 11.07.2022, precum și un specialist în domeniul finanțelor publice.
În rezultat, completul de judecată a decis audierea a doi experți CNEJ (d-nii Petru Sajin și Iurie Gavrilița), totodată respingând cererea de audiere a specialistului.

Ianuarie 2026

Pe parcursul lunii ianuarie 2026 au avut loc două ședințe lucrative ale instanței de judecată, fiind audiați martorii dna Valentina Buliga (ex-ministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei), respectiv d-nii Igor Corman (ex-președinte al Parlamentului) și Vasile Vulpe (ex-șef al Direcției Juridice a Ministerului Economiei).
Răspunzând la întrebările formulate de părțile în proces, martorul dna V. Buliga (participantă la ședința GRM din 29 mai 2013 - în cadrul căreia a fost aprobată HG RM nr. 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora”) a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC. Procesul de examinare a proiectului din care a rezultat HG 321/2013 a fost unul regulamentar, ședința GRM din 29.05.2013 fiind una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor ÎS AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită și într-o manieră colegială. Proiectul vizat al HG a fost aprobat cu votul majoritar al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).
De-asemenea, dna V. Buliga a declarat că nu a avut careva intervenții în cadrul ședinței vizate, respectiv a votat pozitiv pentru proiectul HG, bazându-se pe informațiile ce au însoțit proiectul HG în cauză (proiectul propriu-zis, nota informativă, sinteza avizelor ș.a.), precum și pe propria expertiză.
La întrebarea, dacă au fost luate în considerație recomandările din Studiul de fezabilitate (SF) pentru concesionarea activelor AIC, dna V. Buliga a menționat că SF nu se regăsea printre materialele primite pentru ședința GRM, totodată indicând că prezentarea acestuia nu era obligatorie, la fel cum nu era obligatorie nici respectarea întocmai a recomandărilor acestuia – dat fiind statutul acestuia: ”instrument de lucru” pentru autorii proiectului HG și nu document/act normativ oficial – unica situație când prevederile acestuia ar fi fost obligatorii, inclusiv pentru membrii Guvernului.
Răspunzând la întrebarea privind relațiile dintre conducerea Partidului Democrat din Moldova (PDM) din perioada anilor 2012-2014 și membrii Guvernului delegați de PDM în Guvern, dna V. Buliga a menționat că nu existau relații de subordonare pe linie de partid dintre conducerea PDM și membrii GRM din partea partidului, la fel cum nu existau careva interferențe în activitatea curentă a acestora în cadrul Executivului – constatre valabilă inclusiv și pentru dl V. Lazăr, dumnealui însăși făcând parte, din iunie 2009, din conducerea PDM (în calitate de vicepreședinte, responsabil de domeniul economic). Președinte al PDM în perioada vizată a fost dl Marian Lupu, împreună cu care dl V. Lazăr a aderat la PDM în iunie 2009.

Printre declarațiile martorului dlui Igor Corman din cadrul audierilor pot fi menționate următoarele:
- În perioada anilor 2009-2014 nu existau relații de subordonare pe linie de partid dintre conducerea PDM și membrii GRM din partea partidului, la fel cum nu existau careva interferențe în activitatea curentă a acestora în cadrul Executivului;
-Dl Valeriu Lazăr făcea parte din conducerea PDM din iunie 2009, în calitate de vicepreședinte și membru al Biroului Executiv Politic, dar și secretar general al PDM pentru o anumită perioadă, tot din anul 2009 (din septembrie) ocupând funcția de viceprim-ministru, ministru al economiei;
- Pe parcursul întregii perioade vizate, președinte al PDM a fost dl Marian Lupu;
-Dl Vladimir Plahotniuc a fost ales în conducerea PDM în vara anului 2012, în calitate de vicepreședinte responsabil de aspecte organizatorice și coordonarea activității organizațiilor teritoriale, acesta neavând careva pârghii efective de influență pe linie de partid în partea ce ține de numirea și menținerea în funcție la Guvern a dlui Valeriu Lazăr;
- Relațiile dintre d-nii V. Lazăr și V. Plahotniuc erau colegiale și non-conflictuale (cel puțin în public), dar între ei exista o anumită concurență în partid (încă de la alegerile anticipate din anul 2010, când dl V. Plahotniuc l-a ”substituit” pe dl V. Lazăr pe poziția 2 în lista electorală a PDM) și, cu certitudine, aceste relații nu pot fi numite de subordonare, dar nici de prietenie;
- Concesionarea activelor ÎS AIC a făcut obiectul audierilor în cadrul ședinței Parlamentului din octombrie 2013 (prezidată de dl I. Corman), ce s-au finalizat cu Hotărârea Parlamentului nr. 227 din 03.10.2013. Printre constatările audierilor parlamentare, reflectate în HP 227/2013, figurează (i) recunoașterea necesității modernizării infrastructurii ÎS AIC prin atragerea de investiții majore și eficientizarea administrării, precum și (ii) faptul că acțiunile Guvernului în vederea identificării unui investitor pentru ÎS AIC (reflectate în HG 321 din 30 mai 2013) derivă din recomandările consultantului internațional selectat și din necesitatea de acțiuni urgente pentru menținerea capacității de concurență a aeroportului și protejarea intereselor și siguranței pasagerilor;
- În perioada vizată, în calitate de Președinte al Parlamentului, nu a primit nici o informație de la autoritățile competente ale RM despre existența unor eventuale interese ascunse și/ori acțiuni ale persoanelor cu demnitate publică, funcționarilor publici, etc. în detrimentul intereselor Statului în procesul de concesiune a activelor AIC.

Răspunzând la întrebările părților în proces, martorul Vasile Vulpe, ce a activat în perioada vizată (anii 2011-2013) în funcția de șef al Direcției Juridice a Ministerului Economiei (ME), a comunicat inclusiv următoarele:
- Conform prevederilor legale (Legea 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice; Legea 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat; Legea 534/1995 cu privire la concesiuni), competențe în domeniul elaborării proiectelor de HG ce vizau concesionarea serviciilor/ activelor unor întreprinderi concrete aveau autoritățile publice ce dețineau statutul de fondator al acestora;
- Dat fiind faptul, că ME nu deținea statutul de fondator al ÎS AIC (această întreprindere nu figura în lista unor asemenea întreprinderi – anexă la HG prin care a fost aprobat Regulamentul ME), ministerul nu avea cum să elaboreze proiectul de hotărâre, din care a rezultat HG RM nr. 321/2013 – realitate, ce poate fi confirmată inclusiv prin identificarea persoanei ce figurează drept autor al scrisorii prin care setul de materiale aferent proiectului în cauză a fost transmis la Guvern;
- Transmiterea către Guvern a setului de materiale aferente proiectului din care a rezultat HG 321/2013 sub semnătura ministrului Economiei nicidecum nu denotă faptul că ME a elaborat acest proiect, acest fapt explicându-se prin practica de atunci, conform căreia în Guvern raportau / promovau proiecte membrii Guvernului, responsabili de politicile din domeniile respective;
- Cadrul normativ în vigoare în perioada vizată stabilea obligativitatea elaborării unui studiu de fezabilitate ca și etapă premergătoare elaborării (de către autoritatea publică – fondator) și aprobării (de către Guvern în cazul proiectelor de parteneriat public-privat de interes național) a condițiilor concesionării activelor publice, scopul acestui studiu de fezabilitate (din perspectiva indicatorilor economico-financiari) fiind analiza fezabilității (viabilității) investiției planificate, adică identificarea condițiilor (în special durata concesiunii, ce nu putea fi mai mică decât perioada de recuperare a investițiilor și nici mai mare decât termenul maxim permis de lege), în care acest proiect ar fi realizabil, respectiv atractiv pentru un potențial investitor;
- Totodată, nu existau careva norme (stabilite în legi, HG, metodologii oficiale, etc.), ce ar fi obligat autorii condițiilor de concesionare (autoritățile publice-fondatoare) să includă în condițiile de concesionare toți parametrii economico-financiari, analizați în diferite scenarii ipotetice alternative ale studiului de fezabilitate. Această constatare este valabilă și pentru HG 476/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a partenerului privat.

12 decembrie 2025

Pentru ședința din 12 decembrie au fost invitați în calitate de martori d-nii Anatol ARAPU și Veaceslav NEGRUȚA - ambii foști miniștri ai Finanțelor în cadrul Guvernului RM, admiși spre audiere în această calitate prin Încheierea din 31 mai 2024 (la finele ședinței preliminare) a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), în componența judecătorilor Stella Bleșceaga, Vitalie Budeci și Olga Bejenari, după cum urmează: ”Se acceptă cererea apărării cu privire la audierea în calitate de martori...membrii Guvernului din perioada anului 2013, inclusiv prezenți la ședința din 29 mai 2013...”.
Dl Anatol Arapu a dat curs invitației și s-a prezentat în fața instanței, respectiv și-a confirmat identitatea și a depus jurământul, urmând să comunice instanței informații aferente participării sale la ședința GRM din 4 septembrie 2013 – în cadrul căreia a fost examinat proiectul, din care a rezultat HG RM 715/2013 Pentru aprobarea Raportului privind derularea și rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”.
Însă, în mod neașteptat și contrar Încheierii din 31 mai 2024, imediat după depunerea jurământului, instanța a dispus ne-admiterea dlui Anatol Arapu în calitate de martor, motivându-și decizia prin lipsa numelui acestuia în cererea apărării, ce a stat la baza Încheierii din 31 mai 2013.

Totodată, președintele ședinței (dna judecător Ana Cucerescu) a dat citire scrisorii dlui Veaceslav Negruța, prin care acesta a informat instanța despre refuzul de a se prezenta spre audiere în calitate de martor al apărării, motivația acestuia fiind lipsa informațiilor spre comunicare – și asta în situația, când dl Veaceslav Negruța a fost citat oficial (cu suportul instanței) pentru a clarifica contradicțiile dintre declarațiile acestuia în cadrul audierii în calitate de martor al acuzării (precum că în cadrul ședinței GRM din 29 mai 2013 nu s-ar fi discutat aspecte ce țin de redevența concesionării) și alte probe ale acuzării (inclusiv Stenograma ședinței GRM din 29 mai 2013) și apărării (proba video a ședinței GRM din 29 mai 2013) – probe cercetate de instanță, care demonstrează fără echivoc participarea activă a dlui Veaceslav Negruța la examinarea și aprobarea formulei de calcul și plată a redevenței concesionării (parte integrantă a HG 321/2013). Mai mult ca atât, din probele cercetate de instanță rezultă în mod clar, că anume ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța a propus redacția finală a acestei formule și a votat pozitiv pentru această redacție, ce s-a regăsit în textul final al HG 321/2013 (Anexa 1): ”...cel puțin 1 % din veniturile din vânzări realizate din activitatea întreprinderii concesionale...”.
În acest context, trezește nedumerire lipsa totală de reacție a instanței, dar și a acuzării (PA) la necorespunderea relatărilor martorului Veaceslav Negruța cu probele cercetate – or, în conformitate cu prevederile Codului Penal al RM (art. 312 și 313), prezentarea de către martor a declarațiilor mincinoase în instanța de judecată, de rând cu refuzul sau eschivarea martorului de a face declarații, sunt considerate infracțiuni penale, respectiv sunt pasibile de răspundere penală.

În partea a doua a ședinței au fost supuse cercetării judecătorești următoarele probe ale apărării:
  Scrisoarea Agenției Proprietății Publice (APP) nr. 09-06-7232 din 18 noiembrie 2022 (poate fi accesată aici ), adresată agenției Business News Service și publicată pe portalul web al acesteia (www.mold-street.com/?go=news&n=15139), ce probează efectele economice & financiare pozitive ale concesionării activelor AIC pentru APP, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Aeronautică Civilă ș.a.;
  Decizia CSJ din 20 decembrie 2023, decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2022 – de respingere a apelului SRL Avia Invest împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 21.02.2022 (referitoare la rezoluțiunea Contractului de concesiune dintre APP și SRL Avia Invest nr.4/03 din 30 august 2013), ce confirmă legalitatea contractului vizat, respectiv și a actelor normative și administrative ce au stat la baza acestuia (inclusiv HG 321/2013, deciziile Comisiei de concurs, etc.) or, rezoluțiunea presupune desființarea unui contract valabil încheiat pentru nerespectarea prevederilor acestuia;
  Sinteza informativă cu privire la geneza și procesul de realizare a proiectului de parteneriat public-privat ”Concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău” (poate fi accesată la rubrica Sinteza a acestei pagini web), ce demonstrează legalitatea procesului în cauză, dar și beneficiile evidente ale proiectului de concesionare a activelor AIC, aduse părților interesate din perspectiva interesului public.

Următoarea ședință a instanței pe acest dosar a fost stabilită pentru 15 ianuarie 2026.

5 decembrie 2025

În prima parte a ședinței din 5 decembrie a fost audiat martorul dl Vitalie Marinuța, fost ministru al apărării în perioada anilor 2009-2014, participant la ședința GRM din 29 mai 2013 - în cadrul căreia a fost examinată, respectiv aprobată HG RM nr. 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora”.
Răspunzând la întrebările formulate de părțile în proces, dl V. Marunuța a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de examinare a proiectului din care a rezultat HG 321/2013 a fost unul regulamentar, ședința GRM din 29.05.2013 fiind una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor ÎS AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG fiind aprobat cu votul majoritar al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).
De-asemenea, dl V. Marinuța a declarat că nu a avut careva intervenii în cadrul ședinței vizate, respectiv a votat pozitiv pentru proiectul HG, bazându-se pe: (i) informațiile ce au însoțit proiectul HG în cauză (proiectul propriu-zis, nota informativă, sinteza avizelor ș.a.); (ii) nota internă (poziția instituțională) elaborată de subdiviziunile abilitate din cadrul Ministerului Apărării (Marele Stat Major, direcția juridică și direcția economie & finanțe); precum și pe (iii) propria expertiză, inclusiv convingerea că ”statul este un prost administrator al activelor economice” din perspectiva eficienței și trebuie să se retragă, prin o formă sau alta, de la gestionarea acestora (în special a întreprinderilor de stat) în favoarea gestionarilor privați.
La întrebările părților din proces cu referire la impactul concesionării activelor ÎS AIC asupra securității statului / capacității de apărare a RM, dl V. Marinuța a declarat cu fermitate că în procesul de studiere a proiectului de concesiune a acestor active (de către specialiștii Ministerului Apărării) nu au fost identificate careva riscuri de acest gen: AIC este un aeroport civil (spre deosebire de aeroportul Mărculești, ce are dublă destinație – civilă și militară), totodată existând suficientă acoperire legislativă pentru ”re-conversia” AIC în sensul utilizării - la necesitate, în scopuri de apărare a RM.

În partea a doua a ședinței, a fost supusă cercetării judecătorești copia autentificată a Contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul internațional Chișinău” și a terenului aferent nr. 4/03 din 30 august 2013  - unicul document (act cu putere juridică) aferent procesului de concesionare a activelor ÎS AIC, ce stabilește – în conformitate cu legislația în vigoare[1] (la data aprobării HG 321/2013, dar și semnării Contractului de concesiune) cuantumul și formele redevenței concesionării.
Suplimentar aspectelor ce țin de redevența concesiunii, au fost cercetate în detaliu și alte prevederi contractuale (inclusiv anexele – parte integrantă a acestuia), ce țin de etapele, sumele și destinația investițiilor asumate de întreprinderea concesională, argumentarea oportunității acestor investiții, etc., precum și Matricea de partajare a riscurilor între Concedent (APP) și Concesionar (Avia Invest SRL) – Anexa 7, din care rezultă în mod univoc că majoritatea absolută a riscurilor, respectiv obligațiunilor (inclusiv de construcție, de operare, de finanțare ș.a.) și le-a asumat Concesionarul.

[1] Codul Civil al RM 1107/2002:

Articolul 847. Renta (1) Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (credirentier). (2) Renta poate fi plătită în bani sau în natură; Articolul 850. Cuantumul rentei (1) Cuantumul rentei se stabileşte de către părţi; Articolul 851. Plata rentei (1) Periodicitatea şi momentul de plată a rentei se stabilesc prin acordul părţilor, luîndu-se în considerare forma rentei.

Legea 534/1995 cu privire la concesiuni:

Articolul 15 Redevența (1) Redevența concesiunii se stabilește în natură, în bani sau în ambele modalități, sub formă de plăți de o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăți pentru extracția resurselor naturale sau fabricarea producției (royalty); (5) Cuantumul și formele plăților menționate, precum și modul și termenele achitării lor se stabilesc în contractul de concesiune.

28 noiembrie 2025

În cadrul ședinței din 28 noiembrie 2025 au fost audiați doi foști șefi de servicii specializate din cadrul AIC, responsabili de (i) pista de decolare-aterizare și infrastructura adiacentă acesteia, respectiv (ii) sistemul de alimentare cu energie electrică – atât în perioada pre-concesionare (până în anul 2013), cât și în perioada valabilității contractului de concesiune.
Ambii martori au comunicat instanței, că elementele de infrastructură aeroportuară de care erau responsabili (pista și sistemul de alimentare cu electricitate) în perioada de până la concesiune erau menținute cu greu în starea minim-suficientă pentru a asigura respectarea cerințelor obligatorii ale organizației internaționale de profil (ICAO). Din cauza insuficienței resurselor financiare la nivel de întreprindere, erau realizate doar lucrările curente minime de mentenanță și nu lucrări de reparare capitală ce se impuneau de ani buni, respectiv eficiența alocării acestor mijloace era tot mai mică. Mai mult ca atât, erau lipsă unele elemente de infrastructură aeroportuară (precum sisteme adecvate de drenaj/evacuare a apelor pluviale, de iluminare a pistei pe timp de noapte, etc.), existența cărora ar fi permis creșterea nivelului de certificare a AIC, sporirea nivelului de securitate, dar și ar fi asigurat condiții pentru valorificarea mai deplină a potențialului AIC. Conform declarațiilor ambilor martori, investiții importante în acest scop au fost realizate abia pe parcursul perioadei de concesiune, conducerea Avia-Invest SRL fiind preocupată serios de creșterea nivelului de certificare a AIC.

În continuarea ședinței, a fost supus cercetării judecătorești Procesul-verbal nr. 6 al ședinței Consiliului de administrație al Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău” din 8 septembrie 2011 – document ce denotă, că decizia de a iniția activitățile în vederea unei eventuale concesiuni a activelor ÎS AIC a fost luată în mod regulamentar (conform competențelor atribuite prin cadrul normativ în vigoare la acel moment managementului operațional și Consiliului de administrație), fiind motivată de imposibilitatea de a semna contractul, respectiv de a realiza în termenul stabilit lucrările de construcție aferente modernizării infrastructurii aeroportuare (din contul mijloacelor creditare oferite de BERD & BEI conform Acordului direct de finanțare din 18 decembrie 2008) - urmare deciziilor instanțelor de judecată din RM în cadrul litigiului inițiat de compania chineză ”CAAC & CATIC Beijing Co. LTD” în iunie 2011.

21 noiembrie 2025

În prima parte a ședinței din 21 noiembrie 2025 a fost audiat martorul apărării Marcel Răducan, fost ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor în cadrul Guvernului RM – participant la ședințele GRM din iunie 2012 - când a fost aprobată HG 438/2012 ”Cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. Aeroportul internațional Chișinău” și din 29 mai 2013 - în cadrul căreia a fost examinată, respectiv aprobată HG RM nr. 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora”.
Răspunzând la întrebările formulate de părțile în proces, martorul M. Răducan a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de examinare a proiectelor din care au rezultat HG 438/2012 și HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada de timp respectivă. Totodată, dl M. Răducan a menționat că ședința GRM din 29.05.2013 a fost una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor ÎS AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită (regulamentară) și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG fiind aprobat cu votul quasi-unanim al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).
De-asemenea, Dl M. Răducan a declarat că a intervenit în cadrul ședinței din 29.05.2013 cu propuneri de îmbunătățire a proiectului de HG – în sensul stabilirii unor cerințe ce ar spori interesul potențialilor investitori față de proiectul de concesiune vizat, iar ulterior a votat pozitiv pentru proiectul HG, bazându-se atât pe informațiile ce au însoțit proiectul HG în cauză (proiectul propriu-zis, nota informativă, sinteza avizelor ș.a.), cât și pe propria expertiză.
La întrebarea uneia din părțile în proces, dacă printre materialele ce însoțeau proiectul HG în cauză se regăsea și Studiul de fezabilitate, dl M. Răducan a răspuns că nu ține minte precis, dar cel mai probabil că nu – nu se practică ca membrilor Guvernului să le fie prezentate documente cu caracter tehnic, precum studiile de fezabilitate și altele similare.

În partea a doua a ședinței, au fost supuse cercetării judecătorești câteva documente obținute din arhiva Agenției Proprietății Publice, inclusiv o scrisoare din luna iunie 2011 (însoțită de un proiect de lege, o notă informativă, avizele unor ministere, etc.), adresată Prim-ministrului de atunci V. Filat, semnată de viceprim-ministrul, ministrul economiei V. Lazăr – documente ce probează acțiunile hotărâte ale acestuia în vederea implementării prevederilor HG 164/2009 Cu privire la aprobarea Acordului direct privind finanțarea Aeroportului Internațional Chișinău între Republica Moldova, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”, semnat la 18 decembrie 2008.

14 noiembrie 2025

În cadrul ședinței din 14 noiembrie au fost audiați martorii apărării Pavel Filip și Oleg Efrim: ministrul tehnologiei informației și comunicațiilor, respectiv – ministrul justiției în cadrul Guvernului RM în anii 2011-2014, ambii - participanți la ședințele GRM din iunie 2012 - când a fost aprobată HG RM 438/2012 ”Cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. Aeroportul internațional Chișinău” și din 29 mai 2013 - în cadrul căreia a fost examinată, respectiv aprobată HG RM nr. 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora”.
Răspunzând la întrebările formulate de părțile în proces, martorii P. Filip și O. Efrim au declarat, printre altele, că nu au primit de la mine careva solicitări, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor Î.S. AIC, iar procesul de examinare a proiectelor din care au rezultat HG 438/2012 și HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada de timp respectivă. Totodată, ambii martori au menționat că ședințele GRM vizate au fost transparente (publice), subiectul concesionării activelor Î.S. AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită (regulamentară) și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG 438/2012 fiind aprobat de membrii GRM prezenți la ședință în unanimitate, iar proiectul HG 321/2013 - cu votul quasi-unanim al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).
De-asemenea, martorii P. Filip și O. Efrim au declarat că au votat pozitiv pentru proiectul HG 321/2013 bazându-se pe informațiile (inclusiv argumentele convingătoare în favoarea concesiunii activelor AIC în condițiile propuse de autori) din documentele ce au însoțit proiectul HG în cauză (proiectul propriu-zis, nota informativă, sinteza avizelor ș.a.), dezbaterile și propunerile de îmbunătățire a acestuia din cadrul ședinței GRM, în special intervențiile miniștrilor cu expertiză în domeniu (din ”blocul economic” – Economie, Finanțe, Transporturi ș.a.).
Dl O. Efrim a menționat, că examinarea proiectului în cauză în ședința de Guvern din 29 mai 2013 a fost precedată de procedura obligatorie de expertizare juridică din partea Ministerului Justiției – din care a rezultat concluzia privind conformitatea deplină a proiectului cu prevederile legislației în vigoare la acel moment, precum și că ulterior dumnealui a prezentat din numele Guvernului RM un raport cu referire la legalitatea procesului de concesiune a activelor AIC în cadrul audierilor parlamentare din octombrie 2013 (din care a rezultat Hotărârea Parlamentului nr. 227 din 03.10.2013) – raport ce a fost acceptat de plenul Parlamentului.
Suplimentar, dl O. Efrim a comunicat instanței că, din câte cunoaște, HG 321/2013 și HG 715/2013 (prin care a fost aprobat raportul privind derularea și rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. AIC) au fost supuse atât controlului constituționalității, cât și controlului legalității. În rezultat, Curtea Constituțională a sistat (prin decizia din 8 octombrie 2013) procesul pentru controlul constituționalității hotărârilor vizate, acestea rămânând în vigoare și urmare parcurgerii tuturor etapelor de control al legalității din partea instanțelor de drept comun (până în septembrie 2019, când au fost abrogate prin hotărârea Guvernului RM, condus de dna M. Sandu).

07 noiembrie 2025

În cadrul ședinței din 07 noiembrie a continuat cercetarea judecătorească a probelor apărării, în particular fiind cercetate următoarele probe scrise:
  Master-planul Aeroportului Chișinău (Februarie, 2010), elaborat de compania germană HOCHTIEF AirPort Gmbh - versiunea în limba rusă (poate fi consultat aici), inclusiv capitolele”Оговорка”, ”Резюме”, ”Введение”, ”Прогноз перевозок для аэропорта Кишинэу”, ”Анализ потребности / возможности”, ”План финансирования” și ”Детальные варианты дальнейшей коммерциализации аэропорта”. Printre elementele relevante (pertinente) ale Master-Planului au fost evidențiate inclusiv (i) argumentarea necesității stringente de a asigura finanțarea unor lucrări urgente de modernizare a infrastructurii aeroportuare în sumă de 52 milioane EURO la etapa I de modernizare (până în anii 2015/2016), precum și (ii) propunerea autorilor de a examina soluția de concesionare sau privatizare a aeroportului Chișinău – în linie cu cele mai bune practici internaționale;
  Studiul Aeroportul Internațional Chișinău. Modalități de implicare a sectorului privat în dezvoltarea aeroportului. Partea I – Analiza de oportunitate. Raport final, 17 august 2012, elaborat de compania PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (România), inclusiv capitolele ”Preambul” și ”Principalele aspecte identificate în raport” (pot fi consultate aici), ce argumentează & recomandă (urmare analizei detaliate a unei game variate de soluții alternative) ”un parteneriat public-privat de tip contractual (concesiune), probabil de tip proiectare-construcție-finanțare-operare-mentenanță-transfer” drept modalitate optimală de implicare a sectorului privat în dezvoltarea Aeroportului Internațional Chișinău;
  Contractul nr. M12 din 15.02.2012 (inclusiv Oferta Tehnică și Oferta Financiară, cu anexe) dintre Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (PwC), inclusiv prevederile relevante, ce țin de Termenii și condițiile, în baza cărora PwC a furnizat serviciile;
  Înregistrarea video a ședinței Guvernului din 29 mai 2013, partea ce vizează examinarea proiectului HG 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora” (poate fi consultată aici).

31 octombrie 2025

Ședințele instanței de judecată au continuat pe 31 octombrie, când a fost audiat martorul apărării Eugen Carpov, vice-prim ministru în cadrul Guvernului RM – participant la ședința GRM din 29 mai 2013, în cadrul căreia a fost examinată, respectiv aprobată HG RM nr. 321/2013 ”Cu privire la concesionarea activelor Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora”.
Răspunzând la întrebările formulate de părțile în proces, martorul E. Carpov a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de examinare a proiectului din care a rezultat HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada de timp respectivă. Totodată, dl E. Carpov a menționat că ședința GRM din 29.05.2013 a fost una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor ÎS AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită (regulamentară) și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG fiind aprobat cu votul quasi-unanim al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).
De-asemenea, Dl E. Carpov a declarat că a votat pozitiv pentru acest proiect bazându-se atât pe informațiile ce au însoțit proiectul HG în cauză (proiectul propriu-zis, nota informativă, sinteza avizelor ș.a.), cât și pe propriile cunoștințe (din experiența profesională anterioară) – ce denotă eficiența concesiunii drept abordare modernă și uzuală de gestiune a aeroporturilor civile.
La întrebarea acuzatorului de stat, dacă printre materialele ce însoțeau proiectul HG în cauză se regăsea și Studiul de fezabilitate, răspunsul dlui E Carpov a fost unul negativ.

03 octombrie 2025

După 2 luni de întrerupere (inclusiv din cauza perioadei de vacanță a judecătorilor), prima ședință lucrativă din toamna anului 2025 a avut loc la 03 octombrie, în cadrul căreia a fost inițiată următoarea etapă a procesului – cercetarea judecătorească a probelor apărării. În particular, în cadrul acestei ședințe au fost cercetate următoarele probe scrise:
  Studiul de fezabilitate pentru concesionarea activelor aflate în gestiunea economică a Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”, inclusiv capitolele ”Date generale” și ”VI. Concluzii” (pot fi consultate aici), ce probează în mod clar, printre altele, că acesta (SF) nu are forță juridică obligatorie, ci caracter de recomandare : ”Au forță juridică numai acele declarații și garanții expres indicate, în acordul final de concesiune”, respectiv ”...conține anumite declarații, estimări, obiective și prognoze, în ceea ce privește performanțele viitoare preconizate a Aeroportului Chișinău. Astfel de afirmații, estimări, obiective și prognoze reflectă ipoteze semnificative și judecăți subiective cu privire la rezultatele așteptate. Valabilitatea acestor ipoteze și estimări poate fi adevărată sau nu și nu poate exista nici o asigurare că orice estimări, obiective sau prognoze sunt realizabile sau vor fi realizate...În orice caz, părțile interesate ar trebui, sub propria răspundere, să revizuiască proiectul în sine și informațiile conținute în Studiul de fezabilitate”;
  Corespondența în legătură cu dispunerea și efectuarea expertizei CNEJ privind pretinsul prejudiciu, inclusiv scrisorile Procurorului General (PG) interimar către CNEJ, Ministerul Justiției și răspunsul CNEJ (pot fi consultate aici), ce denotă, în mod evident, imixtiunea (interzisă de lege) a PG și conducerii CNEJ în procesul de efectuare a expertizei judiciare (tehnico-economice);

  Corespondența dintre Procuratura Anticorupție (PA) și Guvernul RM, Ministerul Finanțelor, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Agenția Proprietății Publice (APP) din perioada ianuarie-iulie anul 2022, ce probează presiunea exercitată de PA asupra Ministerului Finanțelor și APP de a-și asuma rolul de parte vătămată (civilă) în cadrul cauzei penale vizate, respectiv recunoașterea APP în calitate de reprezentant al ”părții vătămate – statul Republica Moldova” prin ordonanța PA – în lipsa unui mandat emis de autoritatea competentă/abilitată conform legii (Guvernul Republicii Moldova).

13 martie -10 iulie 2025

Ședința întreruptă în data de 21 februarie a fost reluată la 13 martie 2025, fiind continuată cercetarea judecătorească a probelor acuzării (audierea martorilor & cercetarea probelor scrise, conform rechizitoriului) – această etapă (căreia i s-au dedicat în total peste 25 ședințe) finalizându-se în ședința din 10 iulie 2025. În total, în perioada martie – iulie 2025 au avut loc 12 ședințe lucrative.

21 februarie 2025

În cadrul ședinței din 21 februarie a fost audiat martorul (acuzării) dl Viorel Melnic – fost consilier pe probleme economice al lui Ilan Șor, dar și ex-membru al Consiliului de observatori al Avia-Invest srl.
Răspunzând la întrebările acuzatorului de stat, dl V. Melnic a comunicat, printre altele, despre lipsa informațiilor despre careva relații (inclusiv comunicări) dintre Ilan Șor sau persoane din anturajul său cu Valeriu Lazăr.

11 februarie 2025

În cadrul ședinței din 11 februarie a fost audiat martorul (acuzării) dl Vladimir Filat, ex-prim ministru al Republicii Moldova în perioada septembrie 2009 – aprilie 2013, care a comunicat circumstanțele aferente procesului de concesionare a activelor ÎS AIC, dintre care pot fi menționate următoarele:

• Modernizarea AIC – în calitate de obiectiv strategic și în contextul negocierii acordurilor cu Comisia Europeană cu privire la liberalizarea pieței serviciilor aviatice (aderarea la Acordul privind Spațiul Comun European / OpenSky) și a regimului de vize, era una din prioritățile alianței de guvernare, respectiv acest proces era la controlul permanent al conducerii Guvernului Republicii Moldova, responsabilitatea principală în acest sens revenindu-i viceprim-ministrului, ministrului Economiei (care raporta la subiect în cadrul ședințelor săptămânale de planificare);
• Concesionarea aeroporturilor era o practică de succes în țările post-sovietice (Erevan, Tbilisi, Batumi) și din Europa Centrală și de Est și era o alternativă la modelul nu prea eficient de gestionare a activelor de către stat;
• Programul de modernizare a AIC urma Master-planul de dezvoltare a acestuia, elaborat de o companie specializată din Germania, contractată în acest scop în cadrul unui acord de finanțare, semnat de Guvern și consorțiul format din BERD și BEI - același acord vizând și oferirea finanțărilor pentru implementarea propriu-zisă a programului de modernizare;
• Problemele în procesul de modernizare a AIC în baza acordului cu BERD & BEI au început în iunie 2011 – ca și consecință a deciziei Judecătoriei Economice (JE) Chișinău de a suspenda (pentru o perioadă ne-determinată) procesul de valorificare a creditelor de la instituțiile finanțatoare – urmare a contestării în instanța de judecată a rezultatelor tenderului de către o companie din China (participantă la tenderul pentru atribuirea contractului de modernizare a pistei AIC);
• Urmare a blocării de către JE a procesului de implementare a acordului de finanțare cu BERD & BEI, în condițiile insuficienței mijloacelor financiare proprii, precum și din lipsa de spațiu bugetar-fiscal pentru a capitaliza ÎS AIC din bugetul de stat cu o sumă suficientă pentru modernizarea AIC, a fost pusă sarcina de a identifica soluții alternative de finanțare a programului de modernizare a AIC – în rezultat fiind propus modelul de concesionare (în baza unui studiu realizat de o companie internațională);
• Oportunitatea concesionării ÎS AIC a fost examinată regulamentar și agreată unanim pe platforma Consiliului pentru coordonarea proiectelor de parteneriat public-privat (condus de Prim-ministru), respectiv în cadrul ședinței Consiliului PPP din iunie 2012 s-a decis să se recomande GRM aprobarea inițierii concesionării ÎS AIC;
• Ulterior, în procedură regulamentară și în mod transparent și colegial, GRM a aprobat (prin vot unanim) HG 438 din 19.06.2012 cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, respectiv fiind stabilită sarcina elaborării Studiului de fezabilitate în vederea elucidării viabilității proiectului.

4 februarie 2025

La inițiativa instanței de judecată, prima ședința pre-stabilită pentru anul 2025 (16 ianuarie) nu a avut loc, procesul de cercetare judecătorească fiind reluat în cadrul ședinței din 4 februarie.
În debutul ședinței, președinta completului (dna A. Cucerescu) a adus la cunoștință decizia CSM privind continuarea activității judecătorului E. Beșelea (numit recent în calitate de judecător la Curtea de Apel, interimar) și în calitate de membru al completului ce judecă cazul ”concesionării activelor AIC”.
Au urmat audierile martorului acuzării Veaceslav Negruța, ex-ministru al Finanțelor în perioada anilor 2009-2013, participant la ședințele Guvernului RM din iunie 2012 (în cadrul căreia a fost aprobată decizia privind inițierea concesionării AIC) și din mai 2013 (în cadrul căreia a fost aprobată HG 321/2013 privind concesionarea activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău), acesta votând în ambele cazuri pentru concesionare.
Martorul V. Negruța a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de examinare și aprobare a HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare și practicile din perioada de timp respectivă, subiectul vizat fiind prezentat, dezbătut și aprobat într-o manieră transparentă și colegială. În particular, dl V. Negruța a comunicat despre citirea integrală de către însăși raportor (V. Lazăr) în cadrul ședinței GRM din 29.05.2013 a conținutului avizului Ministerului Finanțelor, respectiv prezentând contra-argumente.
Printre declarațiile relevante ale martorului V. Negruța pot fi menționate și următoarele:

• În perioada anilor 2009-2013 bugetul de stat nu dispunea de mijloace financiare pentru capitalizarea ÎS AIC în vederea asigurării investițiilor aferente implementării programului de modernizare;
• Nu toate costurile fiscale (sumele posibilelor venituri bugetare viitoare, la care statul renunță în mod deliberat prin oferirea stimulentelor investiționale, precum o perioadă de grație la plata redevenței în cadrul unui contract de concesiune) pot fi tratate drept venituri bugetare ratate, respectiv drept prejudiciu adus bugetului – depinde de impactul economic & financiar al acestora pentru sectorul vizat și bugetul public național;
• Pe parcursul lunii martie 2021 (adică în plin proces de anchetă penală asupra cazului), dl V. Negruța ”a fost conectat” (prin intermediul unei platforme on-line) la activitatea grupului de lucru, constituit sub autoritatea Comisiei (parlamentare) de control al finanțelor publice în scopul ”estimării prejudiciilor cauzate sectorului public în procesul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău”.

Totodată, martorul V. Negruța a comunicat instanței informații ce nu corespund (integral sau parțial) realității (confirmată inclusiv prin probele acuzării, prezentate în rechizitoriu) – despre ce subsemnatul a sesizat completul de judecată, după cum urmează:

• precum că nu ar fi participat la ședința GRM din iunie 2012, în cadrul căreia a fost examinată și aprobată HG RM nr. 438 din 19.06.2012;
• în cadrul ședinței GRM din 29 mai 2013 nu ar fi fost examinate, respectiv aprobate condițiile concesionării activelor ÎS AIC (anexa 1 la HG 321 din 30.05.13), printre care și formula de calcul a cuantumului minim și modalitatea de plată a redevenței concesionării;
• precum că în cadrul ședinței GRM din 29 mai 2013 nu ar fost luate în considerație nici o propunere a Ministerului Finanțelor, inclusiv cu referire la formula de calcul a cuantumului minim al redevenței.

Completul de judecată a luat act de sesizarea subsemnatului cu referire la declarațiile ce nu corespund realității ale martorului V. Negruță, menționând despre dreptul apărării de a solicita audierea repetată a martorului după finalizarea administrării probelor acuzării.

12 noiembrie -12 decembrie 2024

În perioada 12 noiembrie – 12 decembrie 2024 au avut loc 5 ședințe ale instanței de judecată, în cadrul cărora fiind audiați 5 martori (ai acuzării), inclusiv:

• un fost membru al Guvernului Republicii Moldova (GRM) - participant la ședința GRM din 29.05.2013 (în cadrul căreia a fost aprobată HG 321/2013 aferentă concesionării activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău);
• un fost vice-ministru, membru al Comisiei de concurs pentru selectarea concesionarului activelor Î.S. AIC;
• 3 foști angajați ai Cancelariei de Stat a RM în perioada anilor 2012-2013.

Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorii audiați au declarat, printre altele, că nu au primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de promovare, examinare, aprobare, definitivare, semnare și publicare a HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada de timp respectivă. Totodată, martorii relevanți au menționat că ședința GRM din 29.05.2013 a fost una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită (regulamentară) și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG fiind votat cu votul quasi-unanim al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).

Instanța, în coordonare cu părțile interesate, a stabilit agenda ședințelor (17 în total) pentru perioada ianuarie-mai 2025, următoarea ședință fiind setată pentru data de 16 ianuarie 2025.

28 octombrie -12 noiembrie 2024

În perioada 28 octombrie – 12 noiembrie 2024 au avut loc 5 ședințe ale instanței de judecată, în cadrul cărora au fost audiați în calitate de martori (ai acuzării) alți 6 membri a Grupului de lucru pentru elaborarea Studiului de fezabilitate, aferent concesionării activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (AIC).
Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorii audiați au declarat, printre altele, următoarele:

• conform cadrului normativ în vigoare, Studiul de fezabilitate în cadrul procesului de concesionare a activelor-proprietate publică (ca regulă generală, inclusiv și în cazul concesionării activelor ÎS AIC) nu are statut de document (act) oficial obligatoriu, ci statut consultativ (de recomandare) pentru autoritatea publică concedentă (în cazul dat – Agenția Proprietății Publice);
• nu au primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC.

În cadrul ședinței din 12 noiembrie, suplimentar audierii unuia dintre martori, instanța a examinat cererea, depusă în interesul meu, cu referire la răspunsul acuzatorului de stat la întrebările de explicare a învinuirii (poate fi consultată aici).
Prin această cerere, am solicitat instanței emiterea unei încheieri interlocutorii în privința procurorului pe caz, prin care să fie constatată încălcarea dreptului meu la apărare, garantat de Articolul 6 & 3 CEDO, cu obligarea acestuia să-mi explice care sunt probele din rechizitoriu, ce dovedesc alegațiile acuzării privind pretinsele ilegalități comise de mine în procesul de concesionare a activelor ÎS AIC.
Urmare examinării cererii menționate mai sus, deliberând pe loc, instanța a decis anexarea acesteia la cauza penală, evitând să se pronunțe pe esența ei până la etapa examinării probelor.

7 octombrie 2024

Ședința a fost amânată (pentru data de 28 octombrie 2024) – în baza cererii motivate a uneia dintre părțile în proces.

Totodată, președinta completului (dna judecător A. Cucerescu) a atras atenția părților despre faptul, că în răspunsul acuzatorului de stat din 01.10.2024 (explicarea învinuirii) se face trimitere la sentința Judecătoriei Chișinău din 29.01.2021 în cauza penală nr. 1-698/2021 de învinuire a fostului administrator al SA Banca de Economii ........ în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. 5) Cod penal.
Cu referire la această sentință – ce se prezumă că urmează a fi prezentată de partea acuzării în calitate de probă ce confirmă existența așa-numitului grup criminal organizat condus de Ilan Șor, respectiv ce urmează a fi cercetată de completul format din judecătorii A. Cucerecu, E. Beșelea și O. Bejenari, dna judecător A. Cucerescu a informat că dumneaei a fost judecător-raportor în cadrul completului ce a pronunțat sentința din 29.01.2021, menționată mai sus, iar dl judecător E. Beșelea a făcut parte, la o anumită etapă, din completul ce a examinat cauza penală vizată.
În legătură cu aceste circumstanțe, dna judecător A. Cucerescu a anunțat că atât ea, cât și dl E. Beșelea, nu au constatat existența premiselor de ordin legal pentru abținerea de la judecarea prezentei cauze penale (ce vizează concesionarea activelor AIC), totodată lăsând la discreția părților în proces o eventuală depunere a cererilor de recuzare.

1 octombrie 2024

Ședința a avut loc, fiind marcată de următoarele:

• Prezentarea de către acuzatorul de stat a răspunsului (unul comun) la întrebările de explicare a învinuirii, formulate în ședințele anterioare ale instanței în mod individual de către inculpați și/ori apărătorii acestora.

Au urmat intervențiile inculpaților și ale avocaților acestora, menționându-se în mod unanim despre caracterul general și comun al răspunsului acuzării – contrar solicitărilor de a fi oferite răspunsuri punctuale și individualizate la întrebările de explicare a învinuirii, formulate de fiecare inculpat, totodată solicitându-se timp pentru a examina răspunsul oferit de acuzare (explicarea învinuirii) și a veni la următoarea ședință a instanței cu poziții clare;

• Audierea primului martor al acuzării: dl Ion Potlog, ex-șef al Direcției parteneriat public-privat în cadrul Agenției Proprietății Publice în perioada concesionării activelor AIC, anii 2012-2013.

Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorul I. Potlog a declarat, printre altele, următoarele:
-Oportunitatea concesionării activelor AIC a fost examinată în mod colegial și transparent în cadrul ședinței Consiliului național pentru promovarea proiectelor de parteneriat public-privat din iunie 2012 (prezidată de Prim-ministrul de la acea data - V. Filat, dl I Potlog îndeplinind funcția de secretar al Consiliului), respectiv fiind luată unanim decizia de a recomanda Guvernului RM inițierea procesului de concesionare a activelor vizate;
-În calitate de funcționar public responsabil de organizarea și pregătirea ședinței Consiliului, menționată mai sus (inclusiv de prezentare către membrii acestuia a materialelor aferente), niciodată nu a pus la îndoială oportunitatea concesionării activelor AIC;
-Conform cadrului normativ în vigoare (la elaborarea căruia a participat în virtutea funcției deținute), Studiul de fezabilitate în cadrul procesului de concesionare a activelor-proprietate publică (ca regulă generală, inclusiv și în cazul concesionării activelor AIC) nu are statut de document (act) oficial obligatoriu, ci statut consultativ pentru autoritatea publică concedentă (în cazul dat – Agenția Proprietății Publice);
-D-lui nu a primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor AIC.

17 septembrie 2024

Reluarea ședinței întrerupte în data de 26 iulie 2024, respectiv continuarea expunerii acuzatorului de stat – citirea învinuirii în privința a trei inculpați din totalul de 8, toți trei comunicând instanței despre faptul că nu le este clară (parțial sau în totalitate) învinuirea înaintată.
Președinta completului de judecată (dna A. Cucerescu) a solicitat inculpaților și avocaților acestora să prezinte (în scris sau verbal) acuzatorului de stat întrebările de explicare (clarificare) a învinuirii, urmată de replica (dezacordul) acestuia în partea ce ține de obligativitatea sa de a prezenta explicații la învinuire în privința inculpaților ce nu au înaintat asemenea cereri (respectiv n-au prezentat întrebări de clarificare a învinuirii) la etapa urmăririi penale/prezentării învinuirii. Au urmat explicațiile dnei A. Cucerescu despre obligativitatea (derivată din prevederile legislației în vigoare) prezentării de către partea acuzării a explicațiilor la învinuire – dacă acestea au fost solicitate după prezentarea învinuirii la etapa cercetării judecătorești, indiferent de existența/inexistența unor asemenea solicitări la etapa urmăririi penale.
Deliberând pe loc, completul de judecată a anunțat decizia de a satisface solicitarea acuzatorului de stat de a i se oferi timp pentru examinarea întrebărilor de clarificare, respectiv de a-i oferi timp până la ședința următoare (stabilită pentru data de 1 octombrie 2024) pentru a pregăti și veni în fața instanței cu răspunsurile sale la întrebările de explicare a învinuirii, prezentate de partea apărării.
În continuare, avocații au prezentat (în scris și verbal) întrebările de clarificare a învinuirii (aici poate fi consultată lista întrebărilor de explicare a învinuirii, înaintată de apărare în interesul meu – ele fiind aceleași, ce se conțin în cererea din 01 noiembrie 2022, înaintată procurorului de caz imediat după prezentarea ordonanței de punere sub învinuire).

Esența acestor întrebări, respectiv răspunsurile la care urmează să le ofere acuzarea, vor permite atât completului de judecată, cât și tuturor celor interesați (inclusiv reprezentanților mass-media) să-și contureze deja la această etapă o impresie (opinie) despre abordarea și calitatea procesului de urmărire penală pe cauza ce vizează concesionarea activelor AIC.

16 august 2024

A fost depus la Curtea de Apel Chișinău, în interesele subsemnatului, un recurs împotriva încheierilor Președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău din 19 iunie 2024, ce au stat la baza/au modificat componența completului de judecată ce examinează cauza penală în care sunt vizat, totodată fiind solicitată conexarea cu recursul similar, prezentat anterior, ce se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău și vizează încheierile Președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău prin care a fost substituit completul inițial, format în temeiul legii, cu completul prezidat de dna S. Bleșceaga.

26 iulie 2024

Continuarea ședinței întrerupte în data de 18 iulie 2024, inclusiv:
·finalizarea examinării cererilor terților privind ridicarea sechestrelor aplicate pe bunurile ce le aparțin la etapa urmăririi penale;
·deschiderea cercetării judecătorești: prezentarea de către acuzatorul de stat a învinuirii în privința a 5 inculpați (din totalul de 8), toți cinci comunicând instanței despre faptul că nu le este clară învinuirea înaintată;
·deliberarea completului de judecată și expunerea pe cererile terților privind ridicarea sechestrelor / citirea încheierilor de respingere a acestora;
·stabilirea agendei ședințelor următoare (în total 18 ședințe planificate pentru perioada 17 septembrie – 12 decembrie 2024).

De menționat, că încheierile instanței de respingere a cererilor terților de ridicare a sechestrelor asupra bunurilor ce le aparțin cu drept de proprietate au fost contestate ulterior cu recursuri la Curtea de Apel Chișinău – acestea fiind considerate ilegale și neîntemeiate/nemotivate.

18 iulie 2024

În mod previzibil - urmare promovării judecătorilor S. Bleșceaga (în funcția de judecător la CSJ) și V. Budeci (la Curtea de Apel Chișinău), ședințele de judecată în completul S. Bleșceaga, V. Budeci și O. Bejenari, stabilite de acesta pentru 14 și 20 iunie (ultima din cele pre-stabilite), nu au avut loc – la inițiativa instanței, despre ce părțile au fost anunțate din timp.
Între timp – prin Încheierea din 19 iunie a dnei Livia Mitrofan, Președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, a fost dispusă redistribuirea pentru examinare a cauzei penale ce vizează concesionarea activelor AIC, aleatoriu, prin intermediul PIGD, unui alt judecător specializat. În aceiași zi, printr-o altă încheiere a dnei L. Mitrofan, a fost dispusă modificarea completului de judecată pentru examinarea cauzei penale vizate, respectiv drept judecător-raportor, președinte al completului de judecată (în locul dnei S. Bleșceaga) a fost desemnată dna Ana Cucerescu, iar dl Eugeniu Beșelea – în calitate de membru al completului (în locul dlui V. Budeci).
Completul de judecată modificat a convocat părțile în ședință pentru data de 10 iulie, însă nu s-au prezentat câteva părți interesate, respectiv instanța a decis să amâne ședința pentru data de 18 iulie.
Ședința din 18 iulie a fost marcată de următoarele:
·subsemnatul și avocatul meu, de rând cu alte câteva părți interesate, ne-am abținut de la a da un răspuns afirmativ la întrebarea președintei completului de judecată privind încredințarea judecării cazului – până la obținerea și examinarea actelor, în baza cărora a fost format (modificat) completul;
·contrar opiniei consolidate a inculpaților și apărătorilor prezenți – dată fiind lipsa a cel puțin 4 persoane din rândul părților interesate - prezența cărora din această perspectivă fiind obligatorie, instanța a decis să inițieze în cadrul acestei ședințe examinarea cererilor terților de ridicare a sechestrelor (?!);

·membrii completului au oferit răspunsuri evazive (confuze) la întrebările apărării (i) cu referire la ce etapă a procesului ne aflăm – atâta timp cât legislația procesual-penală atribuie etapei preliminare examinarea cererilor terților de ridicare a sechestrelor, pe când completul anterior a decis prin încheiere finalizarea etapei preliminare, precum și (ii) în partea ce ține de baza legală pentru continuarea examinării cauzei din ”punctul moștenit” de la completul anterior- contrar prevederilor legale și practicii judiciare, ce presupun reluarea examinării cauzei ”de la zero” în cazul schimbării completului de judecată (precum în cazul nostru).

5 iunie 2024

Consiliul Suprem al Magistraturii decide să propună Președintelui RM numirea dnei Stella Bleșceaga – președintele completului, căruia i-a fost re-distribuită spre judecare cauza penală ce vizează concesionarea activelor AIC, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) până la atingerea plafonului de vârstă de 65 ani - urmare declarării acesteia drept unul din câștigătorii concursului pentru ocuparea funcției de judecător la CSJ.

Nu-mi rămâne decât să cred, a câta oară, în coincidențe și să-i urez dnei S. Bleșceaga (sincer, fără pic de ironie) succese la următoarea etapă de promovare în cariera profesională – acceptarea candidaturii sale de către Președinție. Presupun că va avea nevoie și de ceva noroc în acest sens - ținând cont de declarațiile recente ale reprezentanților Președinției, preluate întocmai și de Guvern, despre participarea dumneaei la ”circul corupților”.

S-ar putea, însă, să și greșesc și noi toți să asistăm la un ”circ al ipocriților”, respectiv să avem un răspuns mai mult decât clar la întrebarea de ce atâta grabă (?) în a finaliza ședința preliminară pe cauza penală ce vizează concesionarea activelor AIC. Timpul va arăta, dacă promovările a doi judecători din completul ”nou” ce judecă această cauză - ce au urmat la câteva zile după finalizarea ”subită” și cu multiple încălcări a ședinței preliminare, sunt simple coincidențe sau ridică dubii rezonabile - așa cum a presupus avocatul meu încă din ședința de recuzare a judecătoarei S. Bleșceaga din 03.05.24, că ar fi parte a unui ”deal” obscur, subordonat atingerii unor obiective politice populiste, ce n-au nimic în comun cu statul de drept și interesul public, adică al cetățenilor Republicii Moldova;

4 iunie 2024

Plenul Consiliului Suprem al Magistraturii a acceptat cererea de transfer temporar (echivalent cu promovarea) la Curtea de Apel Chișinău (din data de 17 iunie curent) a magistratului instanței de fond (Judecătoria Chișinău) Vitalie Budeci - unul din judecătorii ce au participat la ”circul corupților” – dacă e să utilizăm sintagma lansată în spațiul public de Administrația Prezidențială și Guvernul Republicii Moldova.

Să fie oare o simplă coincidență, sau ”maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece” ?;

31 mai 2024

Completul în componența judecătorilor Stella Bleșceaga, Vitalie Budeci și Olga Bejenari – în privința cărora apărarea și-a exprimat în repetate rânduri lipsa de încredere și a depus multiple cereri de recuzare și recursuri - pe rol la Judecătoria Chișinău, respectiv Curtea de Apel Chișinău, manifestând o grabă inexplicabilă și în lipsa unor soluții ale instanțelor pe marginea cererilor menționate, s-a pronunțat prin încheiere asupra cererilor apărării și altor chestiuni ce sunt atribuite (potrivit art. 345 Cod de Procedură Penală) spre a fi soluționate în cadrul ședinței preliminare.

Printre altele, completul de judecată a dispus:

- Examinarea cauzei penale în procedură generală, limba română, ședință publică;

- Soluționarea cererii apărătorului Victor Munteanu cu privire la declararea nulității ordonanțelor de recunoaștere a mea în calitate de bănuit și de învinuit odată cu fondul cauzei;

- Examinarea oportunității acceptării cererilor apărării privind numirea unei expertize judiciare repetate în comisie, cu atragerea unor experți din afara CNEJ, nemijlocit la etapa corespunzătoare la cercetarea judecătorească, urmând a fi anexate la această etapă la materialele cauzei împreună cu lista probelor apărării;

- Acceptarea cererilor apărării cu privire la audierea în calitate de martori a membrilor Guvernului din perioada anului 2013, inclusiv prezenți la ședința din 29 mai 2013;

- Acceptarea în calitate de probe ale apărării înregistrarea video de la ședința Guvernului RM din 29 mai 2013, precum și probele scrise invocate de avocatul Victor Munteanu;

- Respingerea ca fiind inadmisibile cererile apărării cu privire la audierea în calitate de martor a judecătorului Stella Bleșceaga și membrului Consiliului Suprem al Magistraturii Ion Guzun.

Totodată, încheierea completului de judecată conține și decizia de a examina cererile persoanelor terțe - întreprinderilor, care nu sunt parte în proces și care au solicitat ridicarea sechestrelor asupra bunurilor ce le aparțin, separat într-o ședință ulterioară.

În opinia apărării, încheierea (posibil de atacat odată ce va fi pronunțată sentința pe caz) a fost emisă cu multiple ilegalități, inclusiv în partea ce ține de auto-pronunțarea (!?) dnei judecător Stella Bleșceaga asupra audierii sale în calitate de martor, dar și prin luarea deciziei de a finaliza ședința preliminară fără a examina în prealabil cererile depuse regulamentar de persoanele terțe cu privire la ridicarea sechestrelor asupra bunurilor lor – astfel încălcându-se prevederile art. 345 alin. (4), p. 1), art. 346, coroborate cu prevederile art.209 alin. 3) Cod de Procedură Penală al RM (care stipulează expres că cererea de scoatere a bunurilor de sub sechestru poate fi înaintată instanței de judecată care judecă cauza până la începerea dezbaterilor judiciare).

În același timp, completul de judecată ”a uitat” să se pronunțe asupra cererii apărării din 29.03.2023, depuse în temeiul art. 275, 284 CPP și Art. 6 CEDO, ce conține argumente temeinice în susținerea solicitării de a înceta procesul penal în privința mea – printre care decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 20.12.23, prin care s-a pus punct litigiului dintre Agenția Proprietății Publice și Avia Invest SRL cu privire la recunoașterea drept legală a rezoluțiunii Contractului de concesiune a activelor Aeroportului Internațional Chișinău – astfel fiind confirmată legalitatea contractului vizat, respectiv și a actelor normative și administrative ce au stat la baza acestuia (inclusiv HG 321/2013, deciziile Comisiei de concurs, etc.) or, rezoluțiunea presupune desființarea unui contract valabil încheiat.

În opinia apărării, refuzând să se pronunțe pozitiv asupra acestei cereri în cadrul încheierii sale din 31 mai 2024, completul de judecată a ignorat principiul res judicata, respectiv prevederile cadrului normativ local și internațional în acest sens, jurisprudența CEDO, etc.

La ședința din 31.05.24 au fost prezenți reprezentanți ai multor instituții mass-media, astfel că imediat după finalizarea acesteia în spațiul public au apărut informații pe marginea încheierii completului de judecată, inclusiv știri despre decizia instanței de a accepta audierea în calitate de martori a membrilor Guvernului din anul 2013 – printre care cetățenii Maia Sandu și Dorin Recean.

Iar la câteva ore după apariția acestor știri, au fost publicate reacțiile cel puțin neinspirate, nediplomatice, sfidând principiile statului de drept și ale separației puterilor din stat, ale șefului Administrației Prezidențiale (din numele Președintelui RM, dna M. Sandu) și purtătorului de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova (din numele Prim-ministrului, dlui D. Recean) – ambele ”trase la indigo”, decizia instanței de judecată de acceptare a cererilor apărării de a audia în calitate de martori membrii Guvernului RM din anul 2013 fiind calificată drept ”un circ al corupților”.

În contextul acestor reacții ale angajaților Președinției și Guvernului, în calitate de cetățean responsabil și contribuabil la Bugetul Public Național – de unde persoanele vizate primesc lunar salarii și alte plăți, ași vrea să primesc răspunsuri la următoarele întrebări, legitime și deloc retorice:

- Pe cât de corectă și legală este folosirea resurselor (administrative, financiare, etc.) ale unor instituții publice (precum Președinția și Guvernul RM) pentru a promova mesajele unor persoane fizice vizate, or, aceste persoane urmează a fi audiate în calitate de cetățeni, egali în fața legii, pentru a contribui la înfăptuirea justiției prin elucidarea circumstanțelor aferente unor decizii colegiale, la care ei au participat nemijlocit în anul 2013 în funcțiile pe care le dețineau atunci, dar nu în funcțiile de acum ?;

- Să ne așteptăm la auto-sesizări din partea organelor de drept pe marginea utilizării ilegale a resurselor publice vizate în scopuri personale ?;

- Cât de credibile sunt pentru cetățenii RM și partenerii de dezvoltare ai țării narativele persoanelor vizate cu privire la supremația legii, statul de drept etc., dată fiind atitudinea disprețuitoare a acestora și/sau a reprezentanților săi în raport cu unele decizii ale instanțelor – ce se prezumă a fi independente - decizii incomode din perspectiva intereselor personale ?;

19 aprilie 2024

Apărarea, în unanimitate, a refuzat să încredințeze completului ”nou” judecarea cauzei, fiind înaintate mai multe cereri de recurs asupra actelor administrative ale conducerii Judecătoriei Chișinău ce au stat la baza substituirii completului de judecată (aici poate fi consultat recursul depus de apărare în interesul meu), precum și o cerere de recuzare, totodată fiind solicitată suspendarea examinării cazului până la soluționarea cererilor de recurs și de recuzare – solicitare respinsă de președintele ședinței, care a insistat pe continuarea ședinței. La moment, sunt pendinte la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău multiple cereri ale apărării de recuzare a completului ”nou” de judecători, respectiv de contestare a actelor Judecătoriei Chișinău, prin care aceștia au fost desemnați să examineze cauza vizată;

12 aprilie 2024

Reluarea ședinței întrerupte în data de 09 februarie, în sala de ședințe prezentându-se un alt complet de judecată, decât cel stabilit inițial și care a examinat cauza peste 10 luni de zile, respectiv compus din judecătorii S. Bleșceaga, O. Bejenari și V. Budeci, avocații apărării (susținuți de inculpați) solicitând, unanim, explicații și accesul la actele ce au stat la baza schimbării completului de judecată, respectiv timp pentru examinarea și pronunțarea pe marginea acestora;

9 Februarie 2024

A avut loc ședința de judecată, la finele căreia președintele completului a anunțat despre ”întreruperea ședinței pentru deliberare și pronunțare pe marginea cererilor înaintate de partea apărării” (aici poate fi consultat extrasul/fișa ședinței de pe portalul instante.justice.md), ședința urmând a fi reluată în data de 04 martie 2024 (aceasta fiind ulterior amânată la inițiativa instanței);

Mai 2023-Februarie 2024

Au fost petrecute mai multe ședințe lucrative în componența completului de judecători Dj. Chistol, T. Bivol și P. Păun, în cadrul cărora fiind examinate subiecte atribuite prin lege fazei preliminare ale procesului de judecată - cereri ale părților referitoare la plângerile nesoluționate în conformitate cu art. 313 CPP, listele probelor și ale martorilor (printre care membrii Guvernului Republicii Moldova din perioada anilor 2012-2013), etc.

Printre altele, în cadrul ședinței publice din 29.11.2023, mi-am prezentat poziția (verbal și în scris) în susținerea cererii de solicitare a expertizei repetate (textul poziției poate fi consultat aici);

3 mai 2023

Transmiterea în adresa mai multor instituții mass-media a unui comunicat (conținutul poate fi consultat aici ), prin care am atenționat asupra caracterului prematur al transmiterii dosarului în cauză către instanța de judecată – în virtutea faptului că procurorii nu au clarificat toate aspectele ce țin de scopul și modalitatea de concesionare a activelor AIC și nu au înlăturat lacunele fundamentale din dosar, dar și dată fiind nesoluționarea (de către judecătorul de instrucție) a contestațiilor depuse de apărare conform procedurilor legale, printre care cea cu referire la refuzul procurorilor de a dispune o expertiză economică și financiară independentă și profesionistă. Mai mult ca atât, am atenționat că există o decizie definitivă și executorie a Curții de Apel Chișinău (din noiembrie 2022) de reziliere a contractului de concesionare a activelor AIC pe motiv de neîndeplinire a obligațiilor contractuale legale, astfel prezumându-se că acest contract este perfect valabil, respectiv fiind rezultat dintr-un proces decizional neviciat din perspectiva legalității;

2 mai 2023

Organizarea conferinței de presă a conducerii PA, anunțându-se oficial despre transmiterea cauzei penale cu referire la concesionarea activelor AIC în adresa Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), urmată de prima ședință de judecată (judecător – dna Dj. Chistol) – la 18.05.23, în cadrul căreia a fost solicitată stabilirea unui complet din 3 judecători - cerere acceptată de conducerea Judecătoriei Chișinău, respectiv fiind stabilit completul creat prin lege (permanent pentru anul în curs), în componența judecătorilor Dj. Chistol, T. Bivol și P. Păun;

29 martie 2023

Depunerea către procurorul de caz, în interesul meu, a Cererii în temeiul art. 275, 284 CPP - urmare studierii materialelor cauzei penale nr. 2023960037, cu solicitarea emiterii unei ordonanțe privind scoaterea mea de sub urmărire penală. (Conținutul cererii poate fi consultat aici ). Cererea a fost respinsă, menționându-se dreptul apărării de a o depune deja instanței ce va judeca cazul;

27 februarie 2023

Emiterea de către procurorul de caz a ordonanței privind disjungerea din cauza penală nr. 2014978137 a cauzei penale nr.2023960037, conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art.37 alin. (3) Cod penal în privința învinuiților Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci, Angela Susanu, Maria Șendilă, Petru Jardan, Alexandru Ciutac, Alla Țubari, materialele căruia (78 volume, dintre care 50 volume (?!) – materialele dosarului penal nr.1-721/2016 de condamnare a lui Filat Vladimir), mi-au fost transmise (la 7 martie 2023) pentru a face cunoștință, concomitent fiind informat oficial despre finalizarea etapei de urmărire penală;

3 februarie 2023

Depunerea pe numele procurorului de caz a Cererii privind dispunerea expertizei judiciare repetate – reieșind din faptul că concluziile Raportului de expertiză nr. 1082-1111 din 11.07.2022 sunt neclare, contradictorii, neîntemeiate și acestea nu au fost corelate cu datele de fapt puse la dispoziția experților. Această cerere a fost respinsă (prin ordonanța procurorului de caz din 14 februarie 2022), respectiv la 07 martie 2023 am depus o plângere în adresa conducerii PA (în temeiul art. 299/1 CPP), prin care am solicitat casarea ordonanței de refuz a dispunerii expertizei repetate (pe care l-am considerat nemotivat), cu emiterea unei ordonanțe de admitere a cererii înaintate de apărare la 03 februarie 2023. La 20 martie 2023 am primit ordonanța emisă de unul din adjuncții Procurorului-șef PA, prin care de asemenea ni s-a refuzat cererea de dispunere a expertizei repetate. Reieșind din aceste considerente, considerând refuzurile de admitere a cererii de numire a expertizei repetate drept nemotivate, la 3 aprilie 2023 apărarea a depus o plângere la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (în temeiul art.313 CPP), solicitând judecătorului de instrucție casarea ordonanțelor de respingere din 14.02.23 și 20.03.23, cu emiterea unei încheieri de admitere a cererii înaintate la 03.02.23, cu solicitările expuse în aceasta (conținutul plângerii din 3 aprilie poate fi consultat aici);

1 noiembrie 2022

Depunerea pe numele procurorului de caz, în numele meu, a Cererii de explicare (clarificare) a învinuirii – prin oferirea răspunsurilor exhaustive și argumentate, care mi-ar permite exercitarea efectivă a dreptului la apărare – în temeiul art. 52 alin. (1) cu pct.22) și 27), art.63 coroborat cu art.230 alin. (2) și art. 251 CPP și art. 6 && 1 și 3 CEDO. Această cerere a fost respinsă atât de procurorul de caz (prin ordonanța din 17 noiembrie 2023), cât și de superiorul său ierarhic (prin ordonanța din 23 decembrie 2023), în rezultat apărarea a depus, la 23 ianuarie 2023, o plângere la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (în temeiul art.313 CPP), înaintând judecătorului de instrucție mai multe solicitări argumentate, printre care și obligarea PA să înlăture încălcările în privința mea și care pot fi remediate doar prin declararea nulității ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit și de învinuit (conținutul plângerii din 23 ianuarie 2023 poate fi consultat aici);

19 octombrie 2022

Emiterea ordonanței PA de punere a mea sub învinuire;

29 Iulie 2022

Înmânarea ordonanței de recunoaștere a mea în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2014978137 (de rând cu alte persoane din componența Grupului de lucru pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru concesionarea activelor AIC, angajați ai AIC ș.a.), precum și prezentarea spre a face cunoștință cu Raportul de expertiză CNEJ nr.1082-1111 din 11.07.2022;

11 iulie 2022

Transmiterea către PA a Actului de expertiză judiciară nr. 1082-1111, elaborat de experții CNEJ, ce conține și următoarea concluzie: ”urmare condițiilor ce au stat la baza concesionării activelor Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău” – se atestă diferență între redevența calculată în mărime de 1 % (conform contractului) de la veniturile din vânzările realizate din activitatea Concesionarului (întreprinderii concesionale Avia Invest) în lei moldovenești, față de redevența în mărime de 8 % (mărimea minimă recomandată de către grupul de lucru a studiului de fezabilitate pentru concesionarea activelor AIC), cea ce este cu 7 % mai puțin decât valoarea minimă a redevenței recomandate de grupul de lucru, în urma căruia statul a ratat venituri (prejudiciu) în mărime de 392105823 lei MD.”;

24 decembrie 2021

Semnarea de către Procurorul general-interimar D. Robu a scrisorii adresate dlui Sergiu Litvinenco, Ministru al Justiției – cu referire la expertiza dispusă CNEJ de PA în cadrul cauzei penale 2014978137, solicitându-i ”stabilirea priorității efectuării expertizei menționate față de expert...”;

19 octombrie 2021

Semnarea de către Procurorul general-interimar D. Robu a scrisorii adresate dnei Olga Cataraga, Directorul CNEJ, cu solicitarea urgentării efectuării expertizei dispuse de PA pe cauza penală cu nr. 2014978137 cu întocmirea raportului în termeni restrânși, ”luând în considerație rezonanța cauzei penale și complexitatea sporită” – urmată de răspunsul dnei O. Cataraga (din 28 octombrie 2021), prin care Procurorul general-interimar este informat, printre altele, că CNEJ cunoaște de la procurorul de caz despre rezonanța cauzei, dar și ”...dându-ne seama de sine stătător. Astfel, lucrările de investigație pentru soluționarea sarcinilor de expertiză înaintate au fost chiar începute în afara rândului de efectuare a expertizelor aflate la moment în cadrul Laboratorului Expertize Juridice Economice a CNEJ”;

2 Septembrie 2021

Emiterea de către PA în adresa CNEJ a ordonanței de efectuare a expertizei economico-inginerești (completată prin ordonanța din 24 decembrie 2021);

Ianuarie -septembrie 2021

Corespondența activă ”pe cerc” dintre PA, Prim-ministrul RM și Agenția Proprietății Publice (APP) cu referire la multiplele solicitări către APP de a se expune cu privire la ”...survenirea consecințelor, adică cauzarea prejudiciului material...” în rezultatul concesionării activelor AIC, ca și ”...unul din semnele obligatorii a unor componențe de infracțiune materială, care sunt investigate în cadrul cauzei penale menționate...”, urmate de refuzurile repetate ale APP de a se expune pe acest subiect – motivate prin lipsa atribuțiilor în acest sens, respectiv lipsa specialiștilor sau experților în domeniu.

Concomitent, presupun că la solicitarea Consiliului suprem de securitate (CSS), sub autoritatea Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice a activat un grup ad-hoc de lucru pentru estimarea (pretinselor) prejudicii cauzate sectorului public în procesul concesionării AIC (cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor, Curții de Conturi, Președinției RM (!?) ș.a.), în rezultat fiind identificat Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) de pe lângă Ministerul Justiției drept ”cea mai potrivită” instituție pentru a evalua prejudiciul în cauză;

5 septembrie 2019

Conexarea cauzelor penale nr. 2014978137 și 2019978195 într-o singură procedură, cu atribuirea numărului unic de evidență 2014978137.

În perioada 2019 – iulie 2022, în calitate de bănuiți și/ori învinuiți pe această cauză penală au figurat (în afară de V. Cebotari și P. Jardan) membrii Comisiei de concurs pentru concesionare activelor Î.S. AIC, create prin Ordinul ME nr.103 din 14.06.13, respectiv ”paradigma” cauzei penale se focusa pe acțiunile de realizare practică a concesionării (organizarea concursului, semnarea contractului, etc.), ce au urmat după aprobarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 321 din 30 mai 2013 – fără a pune la îndoială oportunitatea și legalitatea acestei hotărâri;

5 septembrie 2019

Emiterea de către Procurorul general-interimar al RM D. Robu a ordonanței de pornire a urmăririi penale (nr. 2019978195) privind pretinsele fapte prevăzute de art.190 alin.(5), 191 alin.(3), (5), 243 alin.(3) lit. a), b), 327 alin. (3), 328 alin.(3), lit. b),c) și 335 alin.(3) din CP al RM – în privința deputaților în Parlamentul Republicii Moldova Ilan Șor, Petru Jardan, Vladimir Cebotari, precum și a altor persoane care au participat la comiterea faptelor menționate în ordonanță, exercitarea urmăririi penale fiind dispusă Procuraturii Anticorupție.

De menționat, că tocmai în acea perioadă în Parlamentul Republicii Moldova activa Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), condusă de deputatul Igor Munteanu – însoțită de foarte multe declarații publice ale deputaților despre necesitatea tragerii la răspundere penală a unor foști membri ai Guvernului din perioada concesionării AIC , iar Guvernul RM (în frunte cu dna Maia Sandu) a decis (prin HG nr.431 din 04.09.2019) anularea a 4 hotărâri ale GRM din anii 2012-2013, ce au stat la baza concesionării activelor AIC;

28 octombrie 2014

Pornirea de către Procuratura Anticorupție (PA) a cauzei penale nr. 2014978137, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 335 (1') din Codul Penal (CP) al RM, pe faptul abuzului de serviciu soldat cu urmări grave – în privința persoanelor care gestionează ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, care au prezentat (în luna mai 2013) către Ministerul Economiei și Guvernul Republicii Moldova informație eronată în raportul financiar și bilanțul contabil privind situația financiară la ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, urmărind scopul concesionării acestuia.